"Culturile create cu NGT ar trebui considerate la fel de sigure ca şi cele dezvoltate prin selecţie convenţională"

Reporter: În statele membre UE asistăm la o dezbatere privind cultivarea OMG şi NGT. Fermierii ar dori să cultive plante care dau o producţie mai mare şi sunt mai rezistente la schimbările climatice, la ger şi secetă, prin prisma modificărilor genetice, în timp ce organizaţiile neguvernamentale şi think-tank-urile susţin că multe dintre aceste plante ar avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Care este realitatea, din punctul dumneavoastră de vedere şi din experienţa dumneavoastră vastă pe tărâm ştiinţific?

Ezura Hiroshi: La început, cred că Organismele Modificate Genetic (OMG) şi Noile Tehnici Genomice (NGT) ar trebui discutate separat. Modificarea genetică este o tehnologie care adaugă gene noi în genomul pe care îl are planta. În consecinţă, evaluările de siguranţă sunt realizate în conformitate cu acest aspect. OMG-urile aflate pe piaţă în prezent sunt utilizate numai după ce siguranţa lor a fost evaluată ştiinţific. Ele au o istorie de aproximativ trei decenii de utilizare, dar nu au existat cazuri de pericole pentru sănătate asociate cu acestea. Editarea genetică este o tehnologie care introduce modificări direcţionate în genele endogene pe care planta le are în genomul său. Înainte de a discuta siguranţa NGT, ar trebui să înţelegeţi cum au fost cultivate culturile pe care le consumăm. Plantele suferă modificări genetice, fie natural, fie artificial, în timpul procesului de cultivare şi hibridare. Amelioratorii selectează modificările care sunt utile pentru oameni. Drept urmare, plantele au fost îmbunătăţite pentru oameni. Se poate spune că culturile pe care le consumăm astăzi sunt un ansamblu de schimbări utile oamenilor. Editarea genetică este o tehnologie care induce rapid şi precis modificări utilizate în selecţia convenţională în genele endogene originale ale plantei. Pe de altă parte, modificările rezultate sunt echivalente cu cele create prin ameliorare convenţională prin mutaţii. În acest sens, culturile create cu NGT ar trebui considerate la fel de sigure ca şi cele dezvoltate prin selecţie convenţională.

Reporter: Noile Tehnici Genomice (NGT) a căror reglementare a fost pusă în dezbatere de Europa reprezintă adevărate necunoscute pentru majoritatea cetăţenilor europeni. Ce beneficii aduc ele pentru agricultura intensivă? Există riscuri asociate utilizării acestor tehnologii ? Dacă da, care este nivelul de risc al acestora?

Ezura Hiroshi: Avantajul NGT constă în faptul că selecţia culturilor poate fi implementată eficient şi cu precizie. Pe de altă parte, aşa cum am explicat în întrebarea anterioară, culturile produse prin NGT sunt considerate echivalente cu culturile dezvoltate prin selecţia convenţională. Prin urmare, riscurile culturilor NGT ar trebui considerate echivalente cu cele ale culturilor produse prin selecţie convenţională, aşa cum au concluzionat numeroase organisme de evaluare a riscurilor din întreaga lume, inclusiv Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Reporter: Cum poate sprijini biotehnologia industria agro-alimentară din ţara noastră? Ce beneficii am putea obţine din utilizarea speciilor realizate prin NGT?

Ezura Hiroshi: Merită menţionat că scopul NGT-urilor este de a crea noi varietăţi, nu noi specii. Nu cunosc provocările specifice cu care se confruntă industria agroalimentară din ţara dumneavoastră, aşa că îmi este greu să răspund la întrebare cu detalii concrete. Totuşi, aş spune următoarele: NGT-urile pot completa activităţile actuale de selecţie şi pot realiza unele dintre rezultatele dorite mai eficient. Exemplele variază de la trăsături care aduc beneficii fermierilor şi mediului, până la trăsături benefice pentru consumatori, cum ar fi tomatele GABA. Utilizarea NGT-urilor pentru îmbunătăţirea varietăţilor ne va permite să stabilizăm şi să îmbunătăţim mai rapid calitatea culturilor noastre. Cred că industria agroalimentară care utilizează aceste culturi va fi mai activată şi va avea un efect pozitiv asupra activităţilor economice din ţara dumneavoastră.

Reporter: Care este amprenta de carbon lăsată în agricultură de NGT? Ce impact au plantele produse prin noile tehnologii genomice cu privire la reducerea obezităţii în rândul tinerilor? Există studii care să confirme că produsele rezultate din agricultura ce utilizează NGT sunt mai sănătoase decât cele rezultate din agricultura tradiţională?

Ezura Hiroshi: Pentru a răspunde la prima întrebare, NGT-urile încep să fie utilizate pentru a îmbunătăţi plantele in biomasă. Se speră că utilizarea sporită a acestor plante cu biomasă îmbunătăţite va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în sectorul agricol. Voi răspunde la a doua întrebare. Culturile conţin diverse substanţe benefice pentru sănătatea noastră. De exemplu, ne-am concentrat pe GABA şi, prin creşterea conţinutului acestuia în roşii, acestea pot contribui la îmbunătăţirea tensiunii arteriale la oameni. În mod similar, dacă am putea face îmbunătăţiri pentru a spori componentele care ajută la reducerea obezităţii, am putea dezvolta culturi NGT eficiente în combaterea obezităţii. În final, voi răspunde la a treia întrebare. Tomatele GABA pe care le-am dezvoltat sunt exact ceea ce căutaţi. Roşiile convenţionale conţin şi ele GABA, dar într-o concentraţie scăzută, astfel încât ar trebui consumate 100 sau 200 de grame de roşii pentru a obţine efectul asupra tensiunii arteriale. Aceasta este o cantitate nerealistă pentru o persoană obişnuită de consumat zilnic. Pe de altă parte, conţinutul de GABA al roşiilor noastre a fost mărit prin NGT, astfel încât un singura tomata mica oferă cantitatea necesară de GABA. În acest fel, cred că puteţi consuma zilnic aceste roşii fără dificultate. Astfel de eforturi de a îmbunătăţi funcţionalitatea pentru sănătate a produselor agricole prin NGT-uri sunt întreprinse şi în alte locuri. Dacă acestea vor fi aplicate în practică în viitorul apropiat, vom putea duce o viaţă sănătoasă consumându-le zilnic. De ce să nu folosim înţelepciunea şi să profităm de potenţialul NGT-urilor?

Reporter: Vă mulţumim.